I Like Business

Digital Government, un ajutor pentru administratiile publice locale (interviu exclusiv IlikeMag.ro)

Digital Government, un ajutor pentru administratiile publice locale (interviu exclusiv IlikeMag.ro)

1. Ce este Institute for Digital Government?

IDG este o organizatie menita sa sustina adminstratia publica si institutiile non-guvernamentale in folosirea noilor tehnologii de comunicare precum social media sau mobile. Institutul contribuie prin proiecte, traininguri, consultanta in comunicare online sau organizare de evenimente la dezvoltarea capacitatii de comunicare in mediul digital a sectorului public (atat romanesc cat si international) si sporirea transparentei in administratia publica.

2. Noile tehnologii de comunicare – social media, mobile etc – sunt o zonă străină pentru cei pe care îi vizați sau ați identificat zone care nu sunt exploatate suficient?

Noile tehnologii de comunicare incep sa fie descoperite de administratia publica insa nivelul de integrare al acestora in mixul de comunicare institutional este foarte diferit de la institutie la institutie. Exista institutii in care noile canale de comunicare au fost imbratisate si sunt folosite strategic, pe baza unui plan bine stabilit si de catre un personal la fel de bine instruit (precum Ministerul Afacerilor Externe sau Ministerul Apararii Nationale), dar exista si institutii in care nivelul de cunostinte este minim. Odata cu lansarea institutului nostru, insa, am constatat faptul ca exista o dorinta de cunoastere si invatare a modului in care mediul online poate contribui la construirea unui imagini institutionale pozitive si a unui dialog real cu cetatetii. Iar aici intervenim noi, prin cursurile personalizate pe care le organizam sau prin evenimentele menite sa contribuie la o mai buna comunicare inter-institutionala, lucru care, din pacate, lipseste din sectorul public in acest moment.

3. Până unde, la ce nivel, considerați că trebuie să ajungă comunicarea publică și transparența decizională. Este știut că există și anumite puncte/momente/negocieri pe care măcar o parte dintre cei implicați nu le doresc să fie destinate publicului. Cum credeți că se asigură acest echilibru dintre transparența decizională și interesul companiilor/parteneriatelor/contractelor public – privat?

Noi credem ca orice institutie publica trebuie sa fie transparenta in comunicarea sa si sa invete sa explice cat mai bine care este scopul sau, ce fel de activitati intreprinde si cum poate “servi” binele public si cetatenii. Cu cat o institutie va fi mai deschisa catre cetateni si va crea o punte de dialog cu acestia, cu atat imaginea sa poate fi mai buna in ochii audientei. Administratia publica din Romania se confrunta de cativa ani cu o imagine negativa din partea cetatenilor, tocmai din cauza opacitatii sale si a refuzului (unor institutii, nu a tuturor) de a adopta un limbaj usor accesibil publicului larg. In timp, acest tip de comportament deschis poate duce la construirea si intretinerea unei imagini pozitive in ochii publicului si va ajuta inclusiv la modernizarea sectorului public.
In ceea ce priveste asigurarea transparentei decizionale, exista legi foarte clare care stipuleaza care sunt acele informatii care trebuie facute publice. Legea 544 din 2001 prevede care sunt acele informatii de interes public ce trebuie comunicate din oficiu, deci fara a fi nevoie ca cetateanul sa le ceara – sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil, structura organizatorică, documentele de interes public (cum ar fi contracte sau parteneriate) si altele.

4. Prin apariația Legii nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informatiile de interes public a fost făcut un pas foarte important în direcția liberului acces la informațiile publice și al transparenței actului decizional din instituțiile publice. Care sunt punctele bune din această lege? Dar punctele mai puțin bune? Ce ar mai trebui făcut – acte normative – în acest sens?

Cu siguranta unul dintre punctele bune este insasi existenta sa. Legea 544 vine sa reglementeze opacitatea crescuta si oarecum inerenta din administratia publica si sa deschisa portile institutiilor catre public (fie el cetateni, mass media, societate civila sau altii). Prin intermediul legii, asa cum am discutat mai sus, institutiile sunt obligate sa faca publice informatii legate de activitatea lor, sursele de finantare, utilizarea bugetului precum si sa puna la dispozitia cetatenilor informatiile la care acestia au drept, dar care nu sunt oferite in mod voluntar de catre institutie. Un aspect bun al legii este si faptul ca punerea ei in aplicare este coordonata, in cele mai multe cazuri, de catre departamentele de comunicare si relatii publice, care inteleg mai bine importanta relationarii cu publicul si rapiditatea pe care interlocutorii o asteapta atunci cand au nevoie de o informatie. Legea, de altfel, prevede faptul ca, acolo unde este posibil, informatiile cerute pot fi oferite pe loc de catre responsabilul din institutia respectiva, astfel marind viteza de reactie a sectorului public si sprijinirea cetatenilor care solicita informatia. Un alt aspect important al legii este dat de faptul ca orice instutitie publica este obligata sa numeasca un responsabil din cadrul institutiei care trebuie sa se asigure ca legea este respectata si aplicata.
Pe de alta parte, sunt institutii publice care nu respecta prevederile acestei legi si nu publica nici macar acele informatii care ar trebui sa fie publice din oficiu. Institutul nostru a fost implicat recent intr-un proiect prin care am analizat website-urile institutiilor publice centrale si locale, tocmai pentru a construi o structura unitara a acestora, mult mai usor de folosit si navigat, si am constatat cu surprindere faptul ca sunt institutii care nici nu isi publica datele de contact elementare (numar de telefon sau adresa de email) sau nu prezinta structura organizationala, ca nu mai vorbim despre publicarea bugetelor institutiei si a modului in care acestea sunt construite si cheltuite. Din pacate, legea nu prevede si sanctiuni pentru astfel de institutii iar aici ar trebui ca legiuitorul sa intervina si sa actualizeze legislatia.

5. Institute for Digital Government a avut numai în acest an câterva proiecte interesante. Care au fost acestea și ce au vizat? Au fost atinse scopurile propuse?

Institutul a lansat pana acum proiecte menite sa dezvolte si in final sa intareasca administratia publica romaneasca. Unul dintre proiectele principale este blogul DigitalDiplomacy.ro, o platforma ce ofera analize, rapoarte, exemple de bune practici si informatii utile legate de integrarea noilor canale de comunicare in strategia de comunicare institutionala. Informatiile de pe blog sunt oferite bilingv comunicatorilor din administratia publica (atat institutiile romanesti cat si ambasade sau alte institutii internationale).

Un alt proiect dezvoltat in 2014 este DigiGov, singura retea interna a comunicatorilor din sectorul public romanesc. Scopul retelei este de a interconecta responsabilii in comunicare si relatii publice din cadrul institutiilor publice centrale locale si de a dezvolta astfel comunicarea intre institutii. Printre membrii DigiGov se numara atat reprezentanti ai sectorului public romanesc cat si din cel international, caci avem si colegi din ambasade sau institutii international prezente in Romania. Reteaua are intalniri in mod regulat (de regula lunare) si fiecare dintre acestea dezbate o tematica specifica activitatii de comunicare online din mediul institutional. Reteaua va implini in curand un an de existenta si ne bucuram ca am reusit, prin intermediul ei, sa punem in contact persoanele de comunicare din diverse institutii publice dar si sa le expunem la exemple de bune practici in ceea ce priveste comunicarea online, atat din Romania cat si din mediul international.

Impreuna cu Departamentul de Servicii Online si Design din cadrul Cancelariei Primului Ministru am dezvoltat si lansat primul Ghid de Comunicare in Social Media pentru administratia publica din Romania. Documentul isi propune sa sustina si sa ajuta responsabilii de comunicare si PR din sectorul public si isi imbunatateasca abilitatile de comunicare online. Ne propunem sa dezvoltam acest proiect prin noi materiale de training si indrumare, cat mai focusate pe retelele sociale, pe digitalizarea serviciilor sau pe interactiune cu publicul.

6. Dar pe termen mediu și lung?

In perioada urmatoare ne propunem sa dezvoltam proiectele incepute si sa sustinem cat mai mult administratia publica prin expertiza si trainingurile personalizate pe care le oferim.
Un alt pas este realizarea de parteneriate strategice, precum cel anuntat recent cu European Citizens’ Initiative (ECI), o organizatie ce lucreaza exclusiv pentru a implementa Initiativa Cetatenilor Europeni – primul instrument din lume de democratie participativa, transnationala si digitala.

Alte veste bune vor veni in curand, astfel ca urmariti-ne website-ul, veti gasi acolo o sumedenie de informatii utile!

7. Comparativ cu alte țări din UE cam pe unde ne situăm din punctul dvs de vedere al transparenței actului decizional/de guvernare?

Comisia Europeana a lansat in mai 2015 un set de Factsheets care analizeaza nivelul de digitalizare al tarilor membre in ceea ce priveste accesul cetatenilor la bunuri si servicii din Europa, digitalizarea serviciilor publice si in general potentialul unei economii digitale.
Nesurprinzator, Romania are rezultate bune in ceea ce priveste nivelul de conectivitate si calitatea infrastructurii online, insa raporteaza rezultate slabe la capitole privind competentele digitale ale populatiei sau digitalizarea serviciilor publice.

Raportul poate fi accesat pe linkul urmator. Iata mai jos cateva concluzii:
• 48% dintre consumatorii romani folosesc internetul pentru a avea acces la bunuri si servicii pe intregul Europei (comparativ cu media UE de 75%)
• 17% dintre utilizatori achizioneaza produse online – comparativ cu 63% (media UE)
• 54% dintre gospodarii folosesc conexiuni fixe de internet (comparativ cu media europeana de 70%)
• Doar 20% dintre cetateni au competente digitale (adica pot trimite emailuri, folosi instrumente de editare sau pot instala noi aparaturi) comparativ cu 59% in UE
• 39% dintre cetateni nu au folosit niciodata internetul (comparativ cu 18% media UE)
• 5.7% dintre utilizatori trimit formulare completate online catre autoritatile publice (media europeana este de 33%)

Chiar zilele trecute (15 august 2015), Comisia Europeana a publicat rezultatele unui studiu numit The Digital Economy and Society Index (DESI). Acesta sumarizeaza indicatori relevanti legati de performanta digitala a Europei si analizeaza evolutia tarilor membre in ceea ce priveste competitivitatea digitala. Din pacate, in acest index, Romania se situeaza pe ultimul loc din UE, dupa Grecia si Bulgaria, in ceea ce priveste digitalizarea serviciilor publice, integrarea noilor tehnologii din punct de vedere al unei economii competitive si active online, dar si diversificarea modalitatilor de utilizare a internetului pentru servicii diverse. Mai multe despre concluziile acestui Index pot fi accesibile aici.

8. Există posibilitatea ca guvernanții, factorii de decizie să își stabilească o agendă în conformitate cu așteptările și interesul public?

Noi credem ca nu este doar posibil, dar ca intr-o democratie moderna si participativa asa ar trebui sa se intample. Sunt tari precum Polonia sau Estonia care folosesc un concept numit bugetare participativa, adica parte din bugetul public al unei institutii locale (precum primaria) este folosit in urma consultarii directe a cetatenilor. Astfel rezulta atat implicarea societatii in dezvoltarea comunitatii, cat si o mai mare transparenta a modului in care banii publici sunt utilizati. Bugetarea participativa incepe sa fie folosita si in Romania, pe o scara deocamdata restransa. Orase precum Cluj au inceput deja sa “testeze” modul in care aceste consultari publice pot fi organizate pentru ca feedback-ul sa poata fi incorporat in activitatile institutionale.

Andreea_Hanganu_17_aug_15

Andreea Hanganu
Co-fondator, Institute for Digital Government


Warning: count(): Parameter must be an array or an object that implements Countable in /home/ilikemag/public_html/wp-includes/class-wp-comment-query.php on line 399
I Like Business

More in I Like Business

apple_company_5_oct_15

Apple cel mai valoros brand din lume pentru al treilea an consecutiv

florinOctober 5, 2015
amazon_03_oct_15

Amazon lansează un război comercial împotriva Apple și Google

florinOctober 3, 2015
Volkswagen eröffnet Motorenfertigung am Standort Kaluga

RAR: Nu avem date concrete privind numărul mașinilor Volkswagen dotate cu softul care permite manipularea testelor

florinOctober 1, 2015
angajati_ore_lucru

Trei sferturi dintre angajații români stau la muncă între 30 și 40 de ore pe săptămână

florinSeptember 18, 2015
hp_company_17_sep_15

HP ar putea concedia 30.000 de angajați pe plan global

florinSeptember 17, 2015
producatori_masini_15_sep_15

Companiile auto își reduc producția în China în urma scăderii vânzărilor

florinSeptember 15, 2015
decoriart_7_sep_15

Claudiu si Clara ne spun povestea Decori Art, o afacere de succes intr-un interviu marca IlikeMag.ro

florinSeptember 7, 2015
microsoft_4_sep_15

Microsoft a achiziționat VoloMetrix, companie specializată în analize pentru eficientizarea muncii

florinSeptember 4, 2015
cooperare_rom_slo_3_sep_15

Slovacia solicită sprijinul României în domeniile industriei inovatoare, de tipul start-up și high-tech

florinSeptember 3, 2015